La nastere, impreuna cu viata primim in dar si nemurirea. Vei intreba atunci, de ce murim. Pentru ca pe parcursul vietii, savarsim o greseala – una singura, dar anume ea ne priveaza de sansa la vesnicie. Si care ar fi aceasta? Nimeni nu o poate cunoaste din timp, dar odata savarsita devenim muritori.
Vei recurge la argumentul ca nimeni nu a trait atat de mult incit sa confirme acest fapt, dar in acelasi timp nimeni nu a facut abstractie de la regula.
Logic… acum inteleg care a fost greseala mea, nu e usor sa ajungi la asta.
Dar eu am inteles.
Greseala mea a fost ca nu te-am cunoscut mai devreme. O greseala ce merita cea mai aspra pedeapsa, faptul ca nu am fost si nu voi fi langa tine atunci cand vei avea nevoie.
As fi dorit sa inchei cu o fraza inteleapta, profunda, dar in minte imi vine doar un simplu: ”Te Iubesc”

La Corrispodenza (2016)

13094104_1002097459897691_5910752301142694702_n

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s